Programele, proiectele sau activitățile, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții
Strategia de dezvoltare locală a comunei Ruginoasa reprezintă instrumentul de lucru al administrației publice locale. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală pe termen mediu și lung a avut la bază cerințele cetățenilor comunei Ruginoasa.
Scop: Îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor comunei Ruginoasa.
Obiective:
- Susţinerea şi creşterea veniturilor populaţiei;
- Creşterea gradului de coeziune prin combaterea discrepanţelor dintre favorizaţii şi defavorizaţii comunităţii;
- Stimularea, cointeresarea şi antrenarea actorilor locali în dezvoltarea comunităţii;
- Creşterea economică prin stimularea şi dezvoltarea antreprenoriatului local;
- Susţinerea şi dezvoltarea complexă a economiei rurale (agricultură, silvicultură, meşteşuguri, artizanat);
- Combaterea fenomenului de îmbătrânire prin implicarea tinerilor în economia locală;
- Creşterea gradului de acces a locuitorilor comunei la valorile umanităţii (acces la învăţământ şi cultură prin şcoală, bibliotecă, cămin cultural; acces la bunuri economice prin drumuri, şosele, instalaţii de apă, canalizare, utilităţi, pieţe);
- Păstrarea şi dezvoltarea valorilor culturale;
- Păstrarea şi protecţia mediului înconjurător;
- Combaterea fenomenului de insecuritate personală prin creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile de sănătate, sociale şi de apărare.
Rezultate:
Fiecare obiectiv în parte este evaluat cantitativ şi calitativ prin indicatori măsurabili.
Pentru obiectivul 1 – prin măsurile adoptate se aşteaptă o creştere medie anuală a veniturilor populaţiei.
Pentru obiectivul 2 – se doreşte reducerea numărului de asistaţi social şi implicarea acestora în activităţi economice puse la dispoziţie de comunitate.
Pentru obiectivul 3 – actorii economici locali (întreprinderi, şcoala, primăria, parohia etc.) vor fi implicaţi, prin Grupul de Acţiune Locală Iași Sud-Vest din care comuna face parte, în dezvoltarea comunităţii.
Pentru obiectivul 4 – antreprenoriatul local reprezentat prin diferite categorii sociale va fi instruit prin proiecte de formare continuă.
Pentru obiectivul 5 – se va susține finanţarea cu precădere a cel puţin 20 proiecte în domeniul non-agricol (mică industrie, artizanat, meşteşuguri, servicii) şi 25 de proiecte în domeniul agricol şi de procesare a produselor agricole.
Pentru obiectivul 6 – prin informarea tinerilor şi facilitatarea accesului acestora la primele de instalare în mediul rural (dorim să avem cel puţin 20 beneficiarii ai Măsurii Instalarea tinerilor fermieri).
Pentru obiectivul 7 – prin identificarea surselor de finanţare a proiectelor de infrastructură tehnică (asfaltarea drumurilor principale şi a uliţelor sătești, înființarea rețelei publice de alimentare cu apă potabilă și a rețelei de canalizare, înființarea unei stații de epurare, iluminat public pe tot teritoriul comunei) şi infrastructura socială (modernizarea și dotarea corespunzătoare a şcolilor, construirea unei grădinițe, amenajarea de spaţii de joacă pentru copii).
Pentru obiectivul 8 – înfiinţarea şi susţinerea unui grup folcloric.
Pentru obiectivul 9 – prin condiţionarea proiectelor de investiţie să respecte valorile mediului înconjurător.
Pentru obiectivul 10 – prin înființarea unui centru de tip after school, a unui cămin de batrâni, prin implicarea susţinută a Poliţiei şi a Bisericii în menţinerea echilibrului social şi prin conectarea populaţiei la realităţile juridice ale momentului.
Argumente privind necesitatea strategiei de dezvoltare locală
Comuna reprezintă, din punct de vedere administrativ, celula de bază a economiei naţionale. Aceasta este reprezentată de spaţiul rural, care din punct de vedere social şi economic reprezintă un spaţiu pentru viaţă şi pentru producţie. Argumentele pentru dezvoltarea spaţiului rural şi definirea unei strategii de dezvoltare rurală rezultă din:
- Spaţiul rural este locaţia de producţie pentru agricultură şi silvicultură;
- Spaţiul rural este spaţiu rezidenţial;
- Spaţiul rural este un spaţiu defavorizat economic în raport cu spaţiul urban (în general este marginalizat şi dominat de o economie periferică, cu pieţe foarte slab dezvoltate);
- Spaţiul rural este un tampon vital ce echilibrează relaţia aglomerat – noxe – rar – sălbatic;
- Factorii defavorabili dezvoltării cu caracter permanent (altitudine, pantă, precipitaţii) au un efect puternic asupra economiei (fapt neîntâlnit în spaţiul urban);
- Spaţiul rural este sursa culturală şi vitală a naţiunii;
- Spaţiul rural este grevat de depopulare şi îmbătrânire;
- Spaţiul rural este sursa de peisaj, de întindere, de orizont şi linişte;
- Economia rurală se dezvoltă prin sâmburi de creştere economică, iar aceştia trebuie susţinuţi prin politici de finanţare;
- Indicele dezvoltării umane din spaţiul rural este mai scăzut în raport cu mediul urban.
Obiectivele prezentei strategii de dezvoltare se vor materializa în proiecte viitoare ale administrației publice locale. Strategia de dezvoltare locală a comunei Ruginoasa este subordonată politicilor naţionale şi Strategiei de Dezvoltare a regiunii Nord – Est. Ne exprimăm pe această cale dorința ca până în anul 2024 să fie implementate cu succes aceste proiecte care acum sunt fie în stadiul de idee, fie sunt în execuție.
Condiţia nr. 1: Existenţa unei strategii de dezvoltare acceptate de comunitate şi aprobate de Consiliul Local
Pentru implementarea strategiei este necesară dezbaterea şi acceptarea acesteia de către factorii de decizie ai comunei. Dezbaterea documentului strategiei trebuie să aducă o contribuţie reală la prioritizarea proiectelor, însemnând angajarea partenerilor (organizaţii publice şi/sau private), identificarea surselor de finanţare şi pregătirea activităţilor.
Condiţia nr. 2: Identificarea surselor de finanţare a proiectelor incluse în Strategia de Dezvoltare Locală
Intervenţiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio- economice a comunei Ruginoasa pot fi realizate prin:
- susţinerea financiară din bugetul local;
- din fonduri nerambursabile guvernamentale;
- din fonduri nerambursabile europene;
- din fonduri rambursabile (de tipul creditelor, sponsorizărilor).
La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate. Fiecare dintre aceste posibile modalităţi de susţinere a proiectelor locale prezintă avantaje şi dezavantaje. În primul rând, susţinerea proiectelor din bugetul local este cea mai puţin recomandată soluţie deoarece fondurile din această sursă sunt extrem de limitate, iar disponibilitatea financiară a acestora este relativă.
Finanţarea nerambursabilă din fonduri europene.
Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare şi temporale) aferente documentaţiilor pentru cererea de finanţare şi raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi finanţarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile (printre care şi TVA), ceea ce, pentru administraţia publică, poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de finanţare care prevăd cote mari ale contribuţiei locale. Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este, în mod cert, cea mai recomandată modalitate de susţinere financiară a proiectelor cuprinse în Strategie. De aceea, în continuare sunt indicate posibilităţile orientative de a finanţa intervenţiile propuse din surse de finanţare europene. Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaţionale, pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri. Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca acţiuni complementare. Aceste instrumente sunt aplicate prin intermediul programelor operaţionale şi sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de programare. Având în vedere că orizontul strategiei se întinde pe termen lung, respectiv pe perioada 2016-2024, se vor avea în vedere finanţările nerambursabile europene aferente perioadei de programare 2016 – 2024, prezentate în capitolul 1 al prezentului document – Sursele de finanţare a proiectelor de dezvoltare locală – orizont 2016-2024. Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea proble-melor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariţia Legii nr. 178/2010 care reglementează parteneriatul public-privat este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse. În urma adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activităţi, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non profit. Creditarea este o modalitate relativ simplă, din punct de vedere procedural, de obţinere a finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, deoarece administraţia publică devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile.
Fondurile guvernamentale reprezintă o sursă importantă de finanţare a proiectelor.
În acest sens, există o serie de programe derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cum ar fi:
- Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri;
- Programul de construcţii de locuinţe sociale;
- Programul de reabilitare termică;
- Programe social-culturale și sportive;
- Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.
La acestea se adaugă și alte programe cum ar fi cele derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu.
Condiţia nr. 3: Prioritizarea proiectelor
Implementarea programelor şi proiectelor propuse în documentul strategiei trebuie să înceapă cu o prioritizare a acestora. Capacitatea administraţiei publice locale nu poate acoperi pe termen scurt întreaga cerere de investiţii. De aceea este necesară dezbaterea şi selectarea unor proiecte prioritare pentru a fi propuse spre finanţare.
Condiţia nr. 4: Existenţa unei capacităţi organizaţionale pentru implementarea strategiei
Complexitatea aspectelor dezvoltării reclamă crearea unei structuri organizaţionale cu responsabilităţi clare în gestiunea procesului, apte să coordoneze implementarea strategiei, să capaciteze resurse financiare publice sau private, să dialogheze şi să negocieze cu alţi actori implicaţi, să formuleze şi să monitorizeze planurile de acţiune.
Condiţia nr. 5: Comunicarea proiectelor
O altă condiţie pentru implementarea strategiei se referă la comunicarea intenţiilor de dezvoltare conţinute în proiectele prioritare şi asigurarea suportului din partea comunităţii.
Condiţia nr. 6: Monitorizarea proiectelor
Monitorizarea este un instrument de management şi o etapă a oricărei strategii de dezvoltare, care eva-luează o serie de aspecte aflate în plină desfăşurare, cum ar fi: activităţi, rezultate parţiale, buget, performanţe ale organizaţiei ce asigură implementarea, riscurile identificate iniţial. Existenţa unor activităţi bine formulate, a indicatorilor de per-formanţă aferenţi acestora şi a unui buget propriu fiecărei activităţi constituie factori de succes în procesul de monitorizare.
Viziunea cetăţenilor comunei Ruginoasa este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic şi social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea, modernizarea sau extinderea reţelelor tehnicoedilitare şi punerea în valoare a poziţionării geografice, în deplin respect faţă de mediul înconjurător. Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât şi mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regăsesc în portofoliul de proiecte prioritare ale comunei. Prin intermediul sondajului de opinie a fost aplicat un număr de 130 de chestionare cetăţenilor comunei Ruginoasa, pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei pe următorii 8 ani. Eşantionul ales pentru cercetare a fost format din următoarele categorii distincte de repondenți:
- 1 cadru didactic;
- 1 medic;
- 2 reprezentanți ai Bisericii;
- 1 reprezentant al Poliţiei;
- 5 reprezentanți ai mediului privat;
- 120 persoane – alte
Rezultatele chestionarului aplicat pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală sunt sintetizate în cele ce urmează.
La întrebarea 1. ”Cât de mulțumit sunteți de următoarele aspecte din comuna dumneavoastră?”, ponderea răspunsurilor este următoarea:
| Foarte mulțumit |
Mulțumit |
Nemulțumit | Foarte nemulțumit | Nu știu/nu răspund |
Serviciile de transport | 22% | 53% | 15% | 2% | 8% |
Serviciile de poştă şi curierat |
15% |
65% |
10% |
0% |
10% |
Apa potabilă | 22% | 30% | 35% | 13% | 0% |
Canalizarea | 22% | 30% | 35% | 13% | 0% |
Salubritatea | 12% | 50% | 22% | 6% | 10% |
Iluminatul public | 35% | 35% | 15% | 7% | 8% |
Starea drumurilor comunale |
30% |
35% |
20% |
5% |
10% |
Starea drumurilor judeţene |
22% |
45% |
20% |
3% |
10% |
Se poate spune că locuitorii comunei Ruginoasa sunt, în general, mulţumiţi de serviciile de transport de care beneficiază. Repondenții au declarat faptul că, zilnic, în comună ajung microbuze care fac legătura între Municipiul Iași și localitatea de reședință a comunei – satul Ruginoasa. Analizând răspunsurile oferite de către cetăţenii comunei în ceea ce priveşte calitatea serviciilor de poştă şi curierat, se poate spune că aceştia sunt mulţumiţi de aceste servicii, cea mai mai parte din repondenți (65%) declarându-se mulțumiți.
La întrebarea 2. “Cum caracterizaţi următoarele sectoare ale economiei din comuna dumneavoastră?”, ponderea răspunsurilor cetăţenilor comunei este următoarea:
| Foarte dezvoltat | Dezvoltat | Dezvoltare medie | Subdezvoltat | Deloc dezvoltat |
Comerţ | 20% | 36% | 17% | 10% | 17% |
Agricol | 17% | 50% | 30% | 0% | 3% |
Turism | 0% | 10% | 23% | 57% | 10% |
Zootehnic | 12% | 50% | 23% | 10% | 5% |
Industrial | 0% | 0% | 5% | 72% | 23% |
Majoritatea repondenților (36%) consideră că sectorul comerțului este subdezvoltat, în timp ce un procent de 10% consideră acest sector ca fiind subdezvoltat.
La întrebarea 3. “Personal, în ce domeniu aţi învesti dacă aţi dispune de resurse financiare?” – întrebare cu răspuns multiplu – locuitorii comunei au răspuns astfel:
Turism – 20%;
Agricultură – 40%;
Zootehnie – 20%;
Mica industrie/ artizanat (prelucrarea lemnului, confectii/ incaltaminte etc) – 10%;
- Domeniul alimentar – 5%;
- Alt domeniu – 5% – frizerie, coafură, servicii pentru populația rurală, resurse umane, domeniul
Se observă că cea mai mare parte a repondenților – 70% dintre aceştia – ar învesti, dacă ar avea resursele necesare, în agricultură și zootehnie. Agricultura și zootehnia reprezintă ramurile economiei în care locuitorii pun bazele dezvoltării comunei în care locuiesc. Din cele prezentate, reiese și faptul că 20% dintre repondenți şi– ar dori să investească în diverse servicii pentru populația rurală (frizerie, coafură), iar 20% ar investi în domeniul turismului. Locuitorii comunei Ruginoasa consideră că o afacere în domeniul turismului rural şi al agroturismului ar reprezenta o investiţie viabilă, care le-ar putea aduce venituri suplimentare, independent de activitatea agricolă.
La întrebarea 4. “În ce măsură sunteţi mulţumit de următoarele aspecte ale educaţiei din comuna dumneavoastră?”, ponderea răspunsurilor cetăţenilor comunei Ruginoasa este următoarea:
| Foarte mulțumit | Mulțum it |
Nemulțumit | Foarte nemulțu mit | Nu știu/nu răspund |
Dotarea şcolilor și grădinițelor | 3% | 77% | 10% | 7% | 3% |
Dotarea bibliotecii | 10% | 58% | 10% | 16% | 6% |
Dotarea bazei sportive | 72% | 28% | 0% | 0% | 0% |
Cadrele didactice | 67% | 16% | 0% | 0% | 17% |
În ceea ce priveşte infrastructura educaţională, 77% dintre locuitorii chestionaţi se declară mulţumiţi şi de dotarea şcolilor și a grădiniţelor, iar 58% se declară mulțumiți de dotarea bibliotecii. Un număr ridicat de repondenți au identificat necesitatea renovării și modernizării unităților de învățământ din comună.
La întrebarea „Ați realizat până în prezent investiții din fonduri europene nerambursabile?” locuitorii au oferit următoarele răspunsuri:
- Nu – 83 %
- Da, în următorul domeniu:
- Instalare tineri fermieri – 12%
- Modernizare exploatații agricole – 4%
- Sprijinul fermelor de semi-subzistență -1%
- Crearea și dezvoltarea micro-întreprinderilor – 0%
- Încurajarea activităților turistice – 0%
- Altele – 0%
La întrebarea: „În viitorul apropiat, aveți în plan realizarea unei investiții utilizând fonduri europene nerambursabile?”, localnicii au răspuns următoarele:
- Da – 27 %
- Da, daca voi fi îndrumat/informat – 38%
- Nu sunt interesat de acest tip de investiții – 35%
La întrebarea: „Care considerați că este cel mai mare eveniment anual din comună?”, localnicii au răspuns următoarele:
- Hramul Bisericii – 32%
- Ziua comunei – 29%
- Ziua recoltei – 12%
- Sărbătorile de iarnă – 27%
- Altele – 0%
Proiecte realizate / în curs de realizare | Proiecte de viitor |
–Asfaltare străzi –Extindere canalizare –Alimentare cu apă potabilă –Reabilitarea și dotarea Dispensarului Uman din comuna Ruginoasa –Reabilitarea și dotarea Școlii Gimnaziale, Rediu, comuna Ruginoasa –Construire platformă comunală de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi –Muzeul măştilor –Înființare sistemului de distribuţie a gazelor naturale –MODERNIZARE ȘI EXTINDERE ȘCOALĂ GIMNAZIALĂ <> – STRUCTURA DUMBRĂVIȚA, PRIN DEMOLARE PARȚIALĂ CONSTRUCȚIE EXISTENTĂ –Modernizare și dotare Cămin Cultural în satul Dumbrăvița, comuna Ruginoasa, județul Iași –Construire Grădiniţă cu program normal cu 3 săli de grupă, sat Ruginoasa, comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi –Modernizare Bază sportivă –Infiintare sistem inteligent de monitorizare si siguranta a spatiului public in comuna Ruginoasa, judetul Iasi | – Asfaltare străzi –Amenajare şi dotare parc în satul Ruginoasa, comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi –Modernizare iluminat public –Renovare energetica sediu primarie din comuna Ruginoasa, judetul Iasi –„Reabilitarea și dotarea Grădiniței, Dumbrăvița din comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi”; –„Reabilitarea și dotarea Grădiniței, Rediu din comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi”. –Statii de reîncărcare pentru vehicule electrice in comuna Ruginoasa, judetul Iasi –Amenajare trotuare pe străzile principale –Achiziţionarea de echipamente din domeniul tehnologiei informaţiei – IT mobile, respectiv tablete pentru uz şcolar cu acces la internet, precum şi a altor echipamente/dispozitive electronice necesare desfăşurării activităţii didactice în mediu on – line –Reabilitarea si dotarea cladirii – Sala de Sport, din comuna Ruginoasa, Judetul Iasi –Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iasi. |